Asemenea filozofiei lean de fabricație, conceptul Just-In-Time a apărut ca parte a Sistemului de Producție Toyota. Companiile japoneze au fost pionierii acestei abordări, iar curând, companiile occidentale au început să o adopte.
Hewlett-Packard
Faimosul Hewlett-Packard a devenit unul dintre pionierii americani în implementarea „Just-In-Time”. Utilizarea JIT în cele patru filiale ale sale (Greeley, Fort Collins, Computer Systems, Vancouver) a crescut productivitatea muncii (cu 100% în Greeley) și cantitatea de produse livrate (cu 20% în Vancouver) și a redus timpul de ciclu de producție (cu 50% în Fort Collins).
Istoria JIT
Toyota a fost prima care a folosit conceptul „Just-In-Time” ca parte a modelului său de afaceri în anii 1970. A fost nevoie de peste 15 ani pentru a perfecționa metodologia, care a devenit o parte semnificativă a managementului companiei, alături de producția lean.
Prerequisitele pentru utilizarea conceptului Just-In-Time sunt înrădăcinate în perioada postbelică. Trei factori au influențat dezvoltarea acestei noi filozofii de producție:
- Criza financiară și lipsa fluxului de numerar: A făcut imposibilă finanțarea metodelor de producție de mari dimensiuni a stocurilor (așa cum era obișnuit în SUA).
- Lipsa de spațiu în Japonia: Nu era suficient spațiu pentru a construi fabrici și depozite mari pentru producție și stocare.
- Somaj ridicat: Între timp, salariile lucrătorilor japonezi erau semnificativ mai mici decât cele ale omologilor lor americani, iar munca feminină era evaluată cu 40% mai puțin decât munca masculină.
Toyota părea să fi perfecționat mecanica sa în decursul câtorva decenii. Totuși, pentru ca Just-In-Time să funcționeze perfect, trebuie îndeplinite mai multe condiții:
- Producție stabilă
- Personal foarte calificat
- Fără defecțiuni la fabrici
- Furnizori de încredere
- Setup rapid și reconfigurare a mașinilor responsabile de asamblarea finală a automobilelor
Încălcarea uneia dintre condiții a dus aproape la un colaps complet al metodologiei în februarie 1997. Un incendiu la o uzină de producție a frânelor a redus semnificativ capacitatea de producție a valvei P pentru mașinile Toyota.
Compania era singurul furnizor de aceste piese, iar închiderea fabricii timp de câteva săptămâni ar fi putut perturba linia de aprovizionare a Toyota. Deoarece Toyota a trimis comenzi pentru piese doar când a primit comenzi noi de la clienți, stocul de valve P s‑a epuizat într‑o zi. Liniile de producție s‑au oprit timp de două zile până furnizorul a putut relua asamblarea pieselor necesare.
Și alți furnizori Toyota au fost nevoiți să-și oprească lucrările deoarece constructorul auto nu avea nevoie de alte piese din cauza opririlor în producție. Incendiul de la o fabrică a costat compania aproximativ 15 miliarde de dolari în profiturile pierdute și 70.000 de mașini din cauza opririi de două zile.
În Occident, utilizarea JIT a fost învățată pentru prima dată în 1977 datorită a două articole:
- „Faimosul ‘Sistem Ohno’ de la Toyota” de A. Ashburn (numit după omul de afaceri Taiichi Ohno, considerat părintele producției lean)
- „Sistemul de Producție Toyota și Kanban: Materializarea Just-In-Time și respectul pentru sistemele umane” de Y. Sugimori.
Începând cu anii 1980, elementele de bază ale Just-In-Time au început să fie aplicate de companii din SUA și alte țări dezvoltate. Prezentarea lui Fujio Cho (ulterior președinte al Toyota Motor Corp.) la Sediul Internațional Ford din Detroit în 1980 a contribuit semnificativ la integrarea teoretică a conceptului în producție. În aceasta, el a detaliat caracteristicile sistemului de producție Toyota și a subliniat avantajele JIT și ale Sistemului de Producție Toyota.
Un exemplu notabil și contagios al aplicării de succes a metodologiei „Just-In-Time” la acea vreme a fost Omark Systems (acum Blount International, Inc). Aceștia au creat o modificare a conceptului numită ZIPS (sistem de producție fără stocuri), care a crescut productivitatea cu aproximativ 35%.
Richard Schonberger în cartea sa „World Class Manufacturing Casebook: Implementing JIT și TQC” folosește un citat dintr-un sondaj realizat de un angajat al companiei ca dovadă a eficacității metodologiei:
“Protecția muncii a devenit mult mai bună. În trecut, puteam lucra 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, urmat de o pauză lungă. Prea des lucram la piese de care nu aveam nevoie. Acum suntem mai ocupați cu lucrul la piese necesare”.
Un impuls suplimentar pentru studiul și utilizarea Just-In-Time a fost dat de cartea lui Daniel Jones și Daniel Roos „Mașina care a schimbat lumea”
Ce este Just-In-Time și de ce are nevoie compania ta?
“Just-In-Time” sau JIT este un sistem de producție în care sunt produse doar articolele necesare consumatorilor exact când sunt necesare și în cantitatea necesară.
Această abordare este diametral opusă producției de masă. Două diferențe cheie sunt:
- Producția de masă: Articolele sunt produse în loturi mari, stocate și livrate consumatorilor atunci când se primește o comandă.
JIT: Producția se desfășoară pe măsură ce vin comenzile. - Producția de masă: Se concentrează pe producerea unui tip și specificație de produs în loturi mari.
JIT: Se concentrează pe loturi mici de produse diverse.
Dell
Un exemplu notabil de implementare a Just-In-Time este Dell. Michael Dell a ales calea vânzărilor directe, unde asamblarea PC-urilor a început doar după ce a fost plasată o comandă. Această decizie a permis companiei să înceapă instalarea procesorilor Pentium 4 cu aproape trei luni mai devreme decât HP, deoarece nu exista o cantitate mare de CPU-uri din generația precedentă nesoldate în stoc!
Pierderile sunt un element al procesului de producție care crește costurile și nu adaugă valoare.
Conceptul DRIFT ca o extensie a ideilor Just-In-Time
DRIFT înseamnă A Face bine din prima. Acest concept a apărut după JIT în anii 1980. Implică configurarea proceselor și sistemelor astfel încât departamentul de vânzări să primească produsele din producție o singură dată, dar fără cea mai mică eroare.
DRIFT reduce potențial costurile de producție prin eliminarea necesității de a redistribui stocurile excedentare sau de a gestiona returnările consumatorilor.
Esenta conceptului este simplă: Tot ceea ce este produs are o probabilitate zero de eroare.
Asta înseamnă că tot ceea ce iese de pe linia de producție este realizat corect din prima. Riscurile de refacere și corectare dispar, împreună cu pierderea reputației brandului.
Pentru a implementa metodologia DRIFT, este necesar să se integreze sistemele, procesele și levierele de management într-un întreg unitar pentru a reduce riscul de erori la zero la prima lansare. Listele de verificare pot fi foarte utile în acest sens.
Din păcate, nu există studii despre DRIFT în țările CSI. Între timp, este aplicat chiar și în Armata SUA: Ofițerul Principal Caleb Kitrell implementează trei strategii DRIFT în divizia sa:
- Înțelege costul ridicat al greșelilor.
- Conducătorii monitorizează constant și merg în locuri unde soldații au mai puține șanse să facă greșeli și să piardă timp.
- Lucrează activ la eliminarea deficiențelor și ajută comanda să implementeze soluții.
Avantaje și Dezavantaje ale JIT
Avantaje:
- Menținerea competitivității: Îndeplinește mai bine nevoile clienților reducând în același timp costurile (în special pentru stocarea produselor finite).
- Răspuns flexibil la schimbările de cerere: Producția este orientată pentru reconfigurare rapidă. Fără acumulare de produse, nu există riscul de devalorizare în depozite.
- Cicluri de producție mai scurte: Pe lângă beneficiul evident al vitezei de producție, asigură o recuperare rapidă a investițiilor în producție.
- Eliberarea resurselor: Pot fi direcționate către producerea altor produse sau finalizarea sarcinilor care anterior necesitau buget și timp.
Dezavantaje:
- Dependenta ridicată de furnizori:Căutarea furnizorilor geografic aproape de facilitățile tale de producție sau capabili să furnizeze rapid materialele necesare este crucială.
- Posibila creștere a costurilor materialelor: Comandarea unor loturi mici de piese crește costul acestora.
- Vulnerabilitatea muncii: Încercările de a reacționa prompt la condițiile de ofertă și cerere conduc la răspândirea mecanismelor de reglementare a muncii non-tradiționale (contracte, muncă temporară/proiect).
- Uneori este mai ieftin să stochezi bunurile: Relevant în special pentru micile afaceri sau producția cu furnizori dintr‑o altă regiune/țară.
- Creșterea costurilor de transport: Bunurile sunt livrate pe măsură ce sunt necesare, nu sunt stocate într-un depozit și eliberate de acolo.
- Cereri mai ridicate pentru managementul proiectului: Fără un flux de lucru stabilit, este probabil ca muncitorii să aibă timpi de nefuncționare. Un manager personal de sarcini este indispensabil!
- Creșterea vulnerabilității la deteriorări economice: De exemplu, creșterile de prețuri la combustibil vor afecta semnificativ costurile logistice, reducând astfel rentabilitatea producției.
TOP‑5 Literatură Utilă despre JIT
În primul rând, conceptul Just-In-Time este considerat un element al kanban sau producției lean.Iată lista noastră cu top‑5 cărți axate pe acest sistem:
- “Mașina care a schimbat lumea: Povestea producției lean — arma secretă a Toyota în războaiele auto globale care acum revoluționează industria mondială” de James Womack: Un bestseller care a impulsionat semnificativ studiul producției lean și Just-In-Time. A fost lansată pentru prima dată în 1991, iar cea mai recentă ediție a fost în 2007.
- “Just-in-Time pentru Operatori”: Un fel de “JIT pentru începători.” Toate elementele sistemului Just-In-Time sunt prezentate, cu informații structurate și numeroase note de subsol care explică terminologia.
- “Kanban și Just-in-Time la Toyota: Managementul începe la locul de muncă” de Taiichi Ohno: Deoarece a fost pregătită de specialiști Toyota, această sursă poate fi de încredere. Cartea constă în materiale de formare pregătite pentru seminariile Sistemului de Producție Toyota în anii 1970.
- “Face‑o bine din prima dată: Un ghid scurt pentru a învăța din cele mai memorabile greșeli, erori și gafe” de Gerard I. Nierenberg: Un ghid pentru identificarea și reducerea numărului de greșeli în muncă și viață.
- “Just-in-Time: Facerea acestuia să se întâmple: Eliberarea puterii îmbunătățirii continue” de William A. Sandras: Această carte se concentrează pe implementarea Just-In-Time în producție, acoperind interacțiunea dintre furnizor și consumator, dezvoltarea unui sistem Kanban funcțional și integrarea JIT cu alte instrumente în producție.
Verdict
Conceptul Just-In-Time îndeplinește trei dorințe ale consumatorilor: calitate ridicată a produsului, cost rezonabil și livrare rapidă a comenzii.Aplicarea sistemului Just-In-Time este o un instrument puternic pentru eliminarea pierderilor din procesul de producție.
Îmbunătățește competitivitatea companiei prin producerea unei gamă largi de produse la un cost scăzut, bună calitate și un ciclu de producție scurt.