worksection
Blog
Kaizen și Managementul Calității Totale: Metoda Japoneză de Management
  •     •   11 min read

Kaizen și Managementul Calității Totale: Metoda
Japoneză de Management

Kaizen (改善) – Meto­da Japoneză de Management

Kaizen este o filosofie japoneză care a ridi­cat econo­mia post­be­lică din ruine în decurs de câte­va decenii. Cuvân­tul ​„kaizen” se tra­duce prin ​„îmbunătățire con­tin­uă” și înglobează îmbunătățirea con­tin­uă a sinelui ca per­soană și pro­fe­sion­ist, a locu­lui de muncă, a pro­ce­selor de pro­ducție, a man­age­men­tu­lui, a relați­ilor cu con­suma­torii și a tot ceea ce né înconjoară.

Pen­tru a imple­men­ta kaizen în mod efi­cient în afac­eri, man­agerii japonezi îl întăresc cu instru­mente prac­tice pen­tru opti­mizarea locurilor de muncă, con­trolul cal­ității, sug­erând îmbunătățiri raționale, uti­lizarea aten­tă a resurselor și multe altele.

Mira­colul Eco­nom­ic Japonez

Mira­colul eco­nom­ic japonez se referă la creșterea fără prece­dent a economiei Japoniei din mijlocul anilor 1950 până la criza petrolieră din 1973, având o medie de aprox­i­ma­tiv 10% anu­al. Japonia, cunos­cută ante­ri­or pen­tru pro­duc­erea de pro­duse de slabă cal­i­tate și inuti­liz­abile, și‑a trans­for­mat rep­utația și a devenit un com­peti­tor pen­tru cor­po­rați­ile amer­i­cane de frunte.

Japonezii atribuie creșterea eco­nom­ică kaizen-ului ca mod de gândire și abor­dare a man­age­men­tu­lui. Intere­sant este că ideile pen­tru îmbunătățirea cal­ității pro­duselor au fost intro­duse inițial în Japonia de americani.

Orig­inea și Isto­ria Kaizen

În 1946, Amer­i­ca a trim­is cei mai buni ingineri în Japonia pen­tru a susține prelegeri despre cal­i­tate și a împărtăși expe­riențele lor cu indus­tri­al­iștii japonezi. În 1950, W. Edwards Dem­ing, fonda­torul mișcării mod­erne de cal­i­tate, a con­fer­enți­at în Japonia. Japonezii au imple­men­tat atât de efi­cient ideile sale încât 20 – 30 de ani mai târz­iu, del­e­gații amer­i­cani viz­itau Japonia pen­tru a învăța din expe­riența lor.

W. Edwards Dem­ing, un om de ști­ință amer­i­can și coau­tor al ciclu­lui She­whart-Dem­ing (PDCA), a jucat un rol cru­cial în revig­o­rarea eco­nom­ică a Japoniei. Ter­menul ​„kaizen” ca con­cept de man­age­ment a devenit larg cunos­cut în 1986 după pub­li­carea cărții lui Masaa­ki Imai ​„Kaizen: Cheia Suc­ce­su­lui Com­pet­i­tiv al Japoniei”.

Prin­cipi­ile Cheie ale Man­age­men­tu­lui Kaizen

Clienți

Clienții sunt legă­tu­ra cea mai impor­tan­tă din lanțul de pro­ducție, iar toate efor­turile com­paniei vizează oferirea de pro­duse de cal­i­tate la un preț redus. Este esențial să anticipezi cer­ințele pieței și să ajustezi pro­ducția pen­tru a sat­is­face noile nevoi. Feed­back-ul clienților este o com­po­nen­tă cru­cială a kaizen-ului.

Anga­jați

Anga­jații sunt cel mai val­oros activ al com­paniei, iar kaizen este imposi­bil fără spri­jin­ul lor. În com­pani­ile japoneze, bunăstarea între­prinderii este echiva­len­tă cu bunăstarea anga­jaților. Relați­ile cu per­son­alul se bazează pe un interes rec­i­proc în pro­duse­le de înaltă cal­i­tate și competitive.

Man­age­men­tul kaizen include cin­ci sis­teme pen­tru a sta­bili relații între indi­vizi și organizație:

  • Anga­jare pe viață
  • For­mare la locul de muncă
  • Rotirea locurilor de muncă
  • Sis­temul virtuților
  • Sis­tem de recompense

Man­age­ment

​Kaizen favorizează con­duc­erea în detri­men­tul autorității for­male. Man­agerii japonezi își câștigă respec­tul prin cunoșt­ințele, expe­riența, decizi­ile și exem­plul per­son­al. Aceș­tia petrec mult timp pe terenul de pro­ducție și comu­nică liber cu anga­jații la toate nivelurile.

Imple­mentarea kaizen-ului într‑o com­panie este imposi­bilă fără spri­jin­ul man­age­men­tu­lui de vârf. Obiec­tivele de îmbunătățire sunt sta­bilite la niv­el înalt și sunt trans­mise mai departe. Realizarea pla­nurilor nece­sită luarea de decizii și investiții. Cu cât un man­ag­er este mai sus în ier­arhie, cu atât se așteap­tă mai multe acți­u­ni de îmbunătățire.

Kaizen vs. Man­age­men­tul Tradițion­al Vestic

Aspect

Kaizen

Man­age­ment Vestic

Focus

Pro­ces

Rezul­tat

Dez­voltare

Grad­u­ală, une­ori cu inovație

Salt, doar prin inovație

Uti­lizarea Resurselor

Uti­lizare economică

Uti­lizare ner­ațion­ală atâ­ta timp cât există profit

Relații între Echipe

Asis­tență rec­i­procă, spri­jin, par­ta­jare a cunoștințelor

Indi­vid­u­al­ism, competiție

Con­duc­ere

lid­er cu autori­tate și experiență

șef cu putere

Medii Ide­ale

Creștere eco­nom­ică lentă cu lip­suri de resurse

Explozie eco­nom­ică cu resurse abundente

Per­spec­tivă

Pe ter­men lung

Pe ter­men scurt

Obiec­tivele Kaizen

Japonezii au adop­tat kaizen pen­tru a com­bate dev­astarea post­be­lică. Ca rezul­tat, Japonia nu doar că și‑a revenit, dar a devenit și un pro­ducă­tor glob­al de frunte de pro­duse de înaltă cal­i­tate și com­pet­i­tive, inclu­siv auto­mo­bile, echipa­mente și elec­tron­ice. Această trans­for­mare a avut loc în ciu­da lip­sei de resurse a țării, a ter­i­to­ri­u­lui mic și a izolării relative.
Prin­ci­palul obiec­tiv al man­age­men­tu­lui kaizen este sat­is­fac­erea nevoilor consumatorilor.
Pen­tru a real­iza acest lucru, man­age­men­tul de vârf sta­bilește pri­or­ități clare pen­tru cal­i­tatea pro­duselor, cos­turi și dis­ci­plină în livrare, trans­mițân­du-le la nivelul întreprinderii.

Kaizen are de aseme­nea ca obiectiv:

  • Îmbunătățirea cal­ității pro­duselor în timp ce se reduc costurile
  • Creșterea prof­i­t­u­lui companiei
  • Moti­varea per­son­alu­lui și max­i­mizarea potențialu­lui acestora
  • Menținerea com­pet­i­tiv­ității pe ter­men lung pe piață
  • Uti­lizarea efi­cien­tă a resurselor lim­i­tate și costisitoare

Apli­carea Metode­lor Kaizen

​Kaizen este imple­men­tat prin instru­mente și metode prac­tice, cum ar fi:

Man­age­men­tul Cal­ității Totale (TQM)

Man­age­men­tul Cal­ității Totale este o filosofie de man­age­ment axată pe îmbunătățirea cal­ității pro­dusu­lui, reduc­erea cos­turilor și sat­is­fac­erea nevoilor con­suma­to­rilor și anga­jaților. Este cel mai cru­cial și extins instru­ment al kaizen-ului.

Sis­temul de Pro­duție Just-In-Time (JIT)

Dez­voltat de vicepreșed­in­tele Toy­ota, Tai­ichi Ohno, în 1954, JIT asig­ură furnizarea pieselor către linia de asam­blare exact la timp și în can­ti­tatea nece­sară. Această metodă elim­ină nece­si­tatea unor stocuri mari, îmbunătățește cal­i­tatea și accel­erează asamblarea.

Întreținerea Pro­duc­tivă Totală (TPM)

TPM implică fiecare anga­jat care are gri­jă de echipa­men­tul și locul său de muncă. Acest lucru include menținerea mașinilor, antic­i­parea posi­bilelor defecți­u­ni și dez­voltarea stan­dard­e­lor de oper­are a echipamentului.

Sis­temul de Sugestii

Adop­tat din SUA, sis­temul de sug­estii încu­ra­jează anga­jații să prop­ună îmbunătățiri indi­vid­ual sau în grupuri mici. Acest sis­tem susține kaizen și pro­movează un sen­ti­ment de impli­care în rân­dul lucrătorilor.

Activ­ități în Grup Mic

Lucră­torii în grupuri mici (6−10 per­soane) din cadrul ate­lieru­lui caută modal­ități de a îmbunătăți pro­ce­se­le și cal­i­tatea pro­dusu­lui, de a reduce timpii de inac­tiv­i­tate și de a economisi mate­ri­ale. Cer­cul de Con­trol al Cal­ității (QCC) sunt grupuri mici comune care se con­cen­trează pe îmbunătățiri la locul de muncă, sig­u­ranță și productivitate.

Kan­ban

Dez­voltat inițial la Toy­ota, kan­ban folosește car­duri atașate la con­tainerele de piese care se deplasează pe linia de asam­blare. Acest sis­tem min­i­mizează sto­carea și comu­nică între lucră­torii de pro­ducție și aceia de depozit.

Zero Defecte (ZD)

Dez­voltat de Philip Cros­by, ZD își prop­une să nu existe defecte în pro­ducție. Aceas­ta implică pre­venirea defectelor mai degrabă decât iden­ti­fi­carea și corectarea aces­to­ra, asig­urând că con­suma­torii primesc pro­duse fără defecte.

Avan­ta­je și Deza­van­ta­je ale Kaizen

Avan­ta­je:

  1. Îmbunătățirea cal­ității pro­dusu­lui cu cos­turi reduse
  2. Clienți mulțu­miți
  3. Uti­lizarea efi­cien­tă a resurselor și echipamentului
  4. Atmos­feră de aju­tor rec­i­proc și cooperare
  5. Anga­jați motivați

Deza­van­ta­je:

  1. Nece­sită investiții care pot să nu se întoar­că imediat
  2. Uitările pe ter­men lung (3−5 ani) pen­tru a vedea rezultate
  3. Nu este potriv­it pen­tru economi­ile în creștere rapidă
  4. Este provo­ca­tor să anga­jezi anga­jați la toate nivelurile
  5. Fac­torii umani pre­cum lenea, lăco­mia și necin­stea pot împied­i­ca implementarea

Kaizen în Practică

​Numeroase cor­po­rații japoneze pre­cum Toy­ota, Mit­subishi și Nis­san susțin kaizen. Nestlé S.A. este un exem­plu de com­panie west­ern care adop­tă prin­cipi­ile kaizen.

Nestlé

Nestlé, o com­panie elvețiană multi­na­cională de pro­duse ali­menta­re și bău­turi, se află în mod con­stant pe lista For­tune 500 de 22 de ani. Fab­ri­carea efi­cien­tă și absența risipei sunt mis­i­unea prin­ci­pală a Nestlé. Ideile kaizen sunt evi­dente în Prin­cipi­ile de Afac­eri Cor­po­ra­tive și Polit­i­ca de Cal­i­tate a Nestlé.

Man­age­men­tul de vârf al Nestlé se anga­jează să mențină cele mai inalte stan­darde de cal­i­tate și sig­u­ranță prin:
  • Pro­movarea unei cul­turi a cal­ității pen­tru a dez­vol­ta, pro­duce și livra pro­duse fără defecte de care con­suma­torii să aibă încredere
  • Respectarea legilor aplic­a­bile și a stan­dard­e­lor internaționale
  • Îmbunătățirea con­tin­uă a sis­temu­lui de man­age­ment al calității
  • Încu­ra­jarea colaborării anga­jaților și partener­ilor în stan­dard­ele de cal­i­tate, instru­ire și mentorat

Pen­tru a crea val­oare și a câști­ga încred­erea con­suma­to­rilor, Nestlé imple­mentează 4 principii:


​Nestlé Waters folosește diverse tehni­ci, pre­cum Mapped Val­ue Stream, pen­tru a deter­mi­na cele mai bune locații pen­tru fabri­ci noi, asig­urând ast­fel efi­ciența max­imă inițială.

Man­age­men­tul Cal­ității Totale (TQM): Definiție și Esență

Man­age­men­tul Cal­ității Totale (TQM) este strâns legat de kaizen. Masaa­ki Imai descrie TQM ca ​„autostra­da prin­ci­pală care duce la kaizen”, ade­sea fiind echiva­lente cele două concepte.

TQM implică abor­dări sis­tem­at­ice și metode sta­tis­tice pen­tru a trans­for­ma prob­lemele com­paniei în numere speci­fice, implicând man­age­men­tul de vârf, man­age­men­tul de mijloc și toți anga­jații în activ­ități de îmbunătățire a cal­ității pe întrea­ga întreprindere.

Prin­cipi­ile TQM

Kaoru Ishikawa, un fonda­tor al mișcării TQM, a con­tu­rat șase car­ac­ter­is­ti­ci ale TQM în Japonia:
  1. Apli­carea pe întrea­ga com­panie implicând toți angajații
  2. Impor­tanța edu­cației și formării
  3. Cer­curile de Con­trol al Calității
  4. Audi­turi TQM reg­u­late efec­tu­ate de man­age­men­tul de vârf sau de orga­ni­za­ții externe
  5. Uti­lizarea metode­lor statistice
  6. Spri­jin­ul guver­nu­lui pen­tru TQM
TQM con­traz­ice în mod clar abor­dările tradiționale de man­age­ment al calității:
Man­age­men­tul Cal­ității Tradiționale
​
TQM
​
Sat­is­facția clientului
​
Sat­is­facția con­suma­to­rilor, anga­jaților și societății
​
Acți­u­ni pen­tru îmbunătățirea cal­ității produsului
​
Acți­u­ni pen­tru îmbunătățirea pro­ce­selor și sis­temelor de calitate
​
Acți­u­ni corec­tive privind calitatea
​
Acți­u­ni pre­ven­tive privind calitatea
​
Instru­irea man­age­men­tu­lui cal­ității doar pen­tru anga­jații depar­ta­men­tu­lui de con­trol al calității
​
Instru­irea man­age­men­tu­lui cal­ității pen­tru toți angajații
​
Respon­s­abil­i­tatea cal­ității este în sarci­na depar­ta­men­tu­lui de con­trol al calității
​
Respon­s­abil­i­tatea cal­ității revine tutur­or angajaților
​
Rezolvarea prob­lemelor urgente de cal­i­tate, ​„stin­gerea focului”
​
Iden­ti­fi­carea și rezolvarea prob­lemelor cronice
​
Rezolvarea izo­lată a problemelor
​
Rezolvarea colab­o­ra­tivă a problemelor
​
​

Punctele lui Dem­ing pen­tru Imple­mentarea TQM

W. Edwards Dem­ing a for­mu­lat un algo­ritm în 14 puncte pen­tru imple­mentarea TQM:
  1. Asig­u­rați-vă coerența scop­u­lui în direcția îmbunătățirii pro­duselor și serviciilor.
  2. Adop­tați noua filosofie.
  3. Înc­etați depen­dența de inspecție pen­tru a atinge calitatea.
  4. Încheiați prac­ti­ca acordării de afac­eri pe baza doar a prețului.
  5. Îmbunătățiți con­stant fiecare pro­ces de plan­i­fi­care, pro­ducție și serviciu.
  6. Insti­tu­iți instru­irea la locul de muncă.
  7. Adop­tați și insti­tu­iți conducerea.
  8. Elim­i­nați frica.
  9. Descom­puneți bari­erele din­tre zonele de personal.
  10. Elim­i­nați slo­ga­nurile, apelurile și țin­tele pen­tru forța de muncă.
  11. Elim­i­nați cotele numerice și obiec­tivele numerice.
  12. Înlă­tu­rați bari­erele mân­driei în muncă.
  13. Insti­tu­iți un pro­gram ener­gic de edu­cație și auto-îmbunătățire pen­tru toată lumea.
  14. Impli­carea tutur­or din com­panie în transformare.

Avan­ta­je și Deza­van­ta­je ale TQM

Avan­ta­je:

  • Îmbunătățirea cal­ității produsului
  • Sat­is­facția și loial­i­tatea clienților
  • Reduc­erea cos­turilor de producție
  • Creșterea prof­itabil­ității companiei
  • Adapt­abil­i­tatea la schim­bările de mediu
  • Anga­jați moti­vați prin implicare
  • Întărirea cul­turii corporative
​

Deza­van­ta­je:

  • Investiții finan­cia­re inițiale sem­ni­fica­tive pen­tru for­marea per­son­alu­lui și anga­jarea con­sul­tan­tilor de calitate
  • Pro­ces con­suma­tor de timp pen­tru a sta­bili comu­ni­carea și a for­ma o nouă cul­tură corporativă
  • Pro­cese de pro­ducție for­mal­izate prin noi stan­darde și reguli
  • Provocări în asig­u­rarea implicării nece­sare a angajaților
  • Lip­sa efectelor pe ter­men scurt
  • Inadec­varea pen­tru sec­torul de ser­vicii, micile afac­eri și orga­ni­za­ți­ile non-profit

TQM în Practică

Un exem­plu de TQM în prac­tică este com­pa­nia indi­ană Nation­al Engi­neer­ing Indus­tries Lim­it­ed (NEI), parte a grupu­lui CK Bir­la. În 2015, NEI a prim­it Pre­mi­ul Dem­ing pen­tru man­age­men­tul calității.
NEI pro­duce rul­menți pen­tru indus­tri­ile auto și fer­oviare sub mar­ca NBC Bear­ings, exportând în 21 de țări. Com­pa­nia respec­tă con­cep­tul ​„Zero Defecte”, vizând în prezent reduc­erea defectelor la 50 de părți per mil­ion și în cele din urmă sub 10 părți per milion.

Kaizen în IT

Filosofia kaizen se potrivește nu doar între­prinder­ilor de pro­ducție, ci și echipelor de dez­voltare IT. Multe metodologii mod­erne agile se bazează pe prin­cipi­ile kaizen, cum ar fi:
  • Scrum: Inspi­rat de prac­ti­cile japoneze, Scrum încor­pore­ază prin­cipii kaizen pre­cum ciclul PDCA, anal­iza con­tin­uă a activ­ității, elim­inarea obsta­colelor, spri­jin­ul rec­i­proc și par­ta­jarea deschisă a informațiilor.
  • Lean: Dez­voltarea Lean este o adaptare a fab­ricării Lean pen­tru IT, con­cen­trân­du-se pe elim­inarea risipei și pro­movarea învățării con­tin­ue, luării de decizii și motivării.
  • Kan­ban: Inițial un instru­ment al JIT, Kan­ban a fost adap­tat pen­tru dez­voltarea IT, punând accent pe îmbunătățirea metode­lor exis­tente, schim­bările con­ven­ite, încu­ra­jarea iniția­tivei și dis­tribuția clară a rolurilor.

Pro­grame pen­tru Imple­mentarea Kaizen și TQM

​Diverse ser­vicii de man­age­ment al proiectelor facilitează con­trolul cal­ității și îmbunătățirea con­tin­uă, cum ar fi Work­sec­tion.

Work­sec­tion


Work­sec­tion este un ser­vi­ciu SaaS care asig­ură o comu­ni­care trans­par­en­tă între man­age­ment și echipe, clienți și free­lanceri. Spri­jină kaizen și TQM cu car­ac­ter­is­ti­ci precum:
  • Comen­tarii pe sarci­ni, atribuire și viz­ibil­i­tate pen­tru clienți fără detalii interne
  • Sta­bilirea termenelor lim­ită și a bugetelor pen­tru fiecare sarcină, cu con­trolul chel­tu­ielilor și ajustări
  • Adău­garea check­list-urilor, fișierelor, etichetelor și a statutelor la sarcini
  • Comu­ni­care în timp real în con­tex­tul unei sarcini
  • Grafice Gantt pen­tru vizualizarea pro­gre­su­lui sarcinilor
  • Rapoarte privind sarci­na echipei

Con­cluzie

​Kaizen este o filosofie fan­tas­tică pen­tru viață și afac­eri, un drum evi­dent către bunăstarea socială. Această idee sim­plă de îmbunătățire con­tin­uă nece­sită trans­for­mări pro­funde în gândire, relații și pro­cese de pro­ducție, la care nu toată lumea este pregătită.

Deși unele com­panii ves­tice au aban­do­nat instru­mentele kaizen ca fiind ine­fi­ciente și depășite din cauza biro­crației, negli­jenței față de munci­tori și opac­ității pro­ce­selor, prin­cipi­ile kaizen pros­peră în indus­tria IT. Ele formează baza mul­tor metodologii agile și ajută la crearea de pro­duse soft­ware de înaltă cal­i­tate într-un timp scurt.
⇆

esc
Distribuie
или
Școala PM
Cum să gestionăm eficient termenele limită cu Worksection
Disruptiile termenului limită sunt unele dintre cele mai comune probleme în managementul proiectelor. Conform datelor de la Wellingtone, doar 29% dintre proiecte sunt finalizate la timp. Asta se întâmplă...
21 Iulie 2025   •   7 min read
Școala PM
Cum te ajută Worksection să eviți pierderea fișierelor și să nu mai pierzi timp căutându-le
Ai avut vreodată nevoie urgentă să găsești o prezentare — dar nu o găsești nicăieri în chat, email sau pe drive? Fișierele de lucru sunt împrăștiate peste tot: în mesagerie, pe Google Drive, în emailuri...
15 Iulie 2025   •   7 min read
Școala PM
Prezentare generală Worksection: manager de sarcini, kanban, diagramă Gantt, tracker de timp și raportare
Serviciile online pentru gestionarea proiectelor ajută la evitarea haosului în sarcini și se concentrează pe rezultate. Astfel, o creștere a productivității datorată instrumentelor digitale este observată...
30 Iunie 2025   •   11 min read
Începeți acum
Vă rugăm să introduceți adresa dvs. de e-mail reală 🙂
Anula