•     •   7 min read

Antreprenor și Metodologia
Lanțului de Evenimente (ECM)

Man­agerii de proiect plan­i­fică une­ori dura­ta unui proiect bazân­du-se doar pe pro­pria expe­riență. Cu toate aces­tea, cal­culele bazate pe cele mai de suc­ces și cele mai puțin reușite sarci­ni pe care le-au exe­cu­tat pot fi inexacte.

Unii man­ageri pot să gân­dească inconș­tient: Văd ce vreau să văd”. Este comun ca un man­ag­er să aibă încredere în infor­mați­ile care se alini­ază viz­iu­nii lor asupra lumii, ignorând datele care nu primesc apro­barea lor mentală.

O altă provo­care în pro­gra­marea proiec­tu­lui este com­plex­i­tatea relați­ilor din­tre diferitele riscuri. Eveni­mentele pot apărea în orice moment al pro­ce­su­lui, corelân­du-se între ele sau declanșând alte incer­ti­tu­di­ni. Ace­lași eveni­ment poate avea impac­turi vari­ate în funcție de cir­cum­stanțe, iar man­agerul ar putea stinge focul” în mod­uri diferite.

Metodolo­gia Lanțu­lui de Eveni­mente (MLE) pre­supune că, indifer­ent de cât de bine este pregătit pro­gra­mul proiec­tu­lui, eveni­mentele vor apărea care vor altera momen­tul plan­i­fi­cat. Prin­ci­palul obiec­tiv este iden­ti­fi­carea aces­to­ra în avans pen­tru a le ges­tiona. MLE nu se con­cen­trează pe prob­lemele con­stante, deoarece aces­tea pot fi iden­ti­fi­cate și corec­tate fără anal­ize speciale.

Vizualizarea riscurilor pen­tru a le stu­dia mai ușor este o altă sarcină impor­tan­tă pen­tru metodologie.

Orig­ine

Metodolo­gia Lanțu­lui de Eveni­mente a apărut la sfârși­t­ul anilor 2000 pe baza altor instru­mente de anal­iză a riscurilor. Cor­pul de Cunoșt­ințe în Man­age­men­tul Proiectelor (Ghid PMBOK) a reco­man­dat tehni­ci pen­tru anal­iza riscurilor în 2008: anal­iza arbore­lui decizion­al, sim­u­la­rea Monte Car­lo și anal­iza de sen­si­bil­i­tate. Ultimele două abor­dări au devenit fun­da­men­tul pen­tru Metodolo­gia Lanțu­lui de Evenimente.

Meto­da Monte Car­lo ajută la cal­cu­larea dis­tribuției sta­tis­tice a rezul­tatelor pe baza datelor cu o anu­mită prob­a­bil­i­tate. Anal­iza de sen­si­bil­i­tate iden­ti­fică riscurile cu cel mai mare impact asupra proceselor.
O altă parte a metodolo­giei este lim­ba­jul de descriere grafică pen­tru mod­e­larea pro­ce­selor de afac­eri, UML. Vizualizarea conex­i­u­nilor între incer­ti­tu­di­ni a fost folosită activ în dez­voltarea soft­ware-ului și a impli­cat crearea dia­gramelor Gantt și a altor dia­grame ale rețelei de eveni­mente.

Tehni­cile de prog­noză care anal­izează datele istorice sunt, de aseme­nea, uti­lizate. Se iden­ti­fică sim­i­lar­ități între pro­ce­se­le ante­rioare și cele actuale.

Aces­te tehni­ci formează baza metodei de mod­e­lare a eveni­mentelor. Sub influ­ența lor, pro­gra­mul proiec­tu­lui este cre­at astfel:

  1. Pregătiți pro­gra­mul proiec­tu­lui pen­tru sce­nar­i­ul optim. Cal­cu­lați dura­ta, cos­tul și alți para­metri cheie. Elim­i­nați indi­ca­torii opti­mi din cal­cule, deoarece man­agerii de proiect inte­grează ade­sea cifre exce­siv de ambițioase din cauza supra­con­fi­denței, a ero­r­ilor de cal­cul sau a moti­vației echipei.
  2. Creați o listă de eveni­mente și lanțuri de eveni­mente. Prez­iceți prob­a­bil­i­tatea lor de apariție și impactul asupra resurselor și activ­ităților companiei.
  3. Real­iza­ți o anal­iză can­ti­ta­tivă folosind meto­da Monte Car­lo. Aceas­ta vă va aju­ta să deter­mi­nați cât de real­ist este să final­iza­ți proiec­tul până la data spec­i­fi­cată fără cos­turi neprevăzute.
  4. Real­iza­ți o anal­iză de sen­si­bil­i­tate pen­tru a iden­ti­fi­ca eveni­mentele și lanțurile de eveni­mente cu cel mai mare impact asupra proiec­tu­lui. Ver­i­fi­cați datele pen­tru a eval­ua dacă prob­a­bil­i­tatea eveni­mentelor este deter­mi­nată cu exactitate.
  5. Repetați anal­iza pe par­cur­sul proiec­tu­lui pe baza datelor reale și dacă eveni­mentele pre­văzute au avut loc. Reeval­u­ați prob­a­bil­i­tatea și impactul riscurilor pe baza indi­ca­to­rilor actuali.

Prin­cipi­ile MLE

Iden­ti­fi­cați Momen­tul Apariției Eveni­men­tu­lui și Starea Excitată

Pro­ce­se­le nu sunt de obi­cei con­stante și uni­forme. Ele sunt influ­ențate de eveni­mente externe care le schim­bă starea. Când condiți­ile pro­ce­su­lui se schim­bă — nece­sitând alte resurse sau mai mult timp — intră într‑o stare exci­tată. Înainte de mod­i­ficări, era în starea sa inițială.

Starea pro­ce­su­lui poate fi legată de un eveni­ment. De exem­plu, orga­ni­zarea unei întâl­niri în aer liber depinde de eveni­men­tul extern vreme nefa­vor­a­bilă”. Dacă plouă, pro­ce­sul va trece la o stare exci­tată — întâl­nirea va avea loc în inte­ri­or. Acum pro­ce­sul nu mai depinde de eveni­men­tul vreme nefavorabilă”.

Un eveni­ment are un impact și o prob­a­bil­i­tate. Să pre­supunem că un pro­ces este legat de eveni­men­tul Schim­barea cer­ințelor”. Aces­ta poate apărea cu o prob­a­bil­i­tate de 50% și poate cauza o întârziere de 50% com­par­a­tiv cu starea inițială. Cu toate aces­tea, dacă acest sce­nar­iu se repetă, întârzierea poate fi de doar 25% deoarece man­age­men­tul a luat anu­mite măsuri data tre­cută pen­tru a o atenua.
Impactul unui eveni­ment poate duce la întârzieri ale pro­ce­selor, reporniri, anulări sau nece­si­tatea de noi resurse și măsuri.
Fiecare eveni­ment are un moment de apariție. Aces­ta poate fi abso­lut, legat de o dată speci­fică, sau rel­a­tiv — având loc la începutul, mijlocul sau sfârși­t­ul pro­ce­su­lui. Tim­pul eveni­men­tu­lui influ­ențează impactul său.

Definiți Lanțurile de Evenimente

Unele eveni­mente pot declanșa altele, for­mând lanțuri de eveni­mente. De exem­plu, o schim­bare a cer­ințelor a dus la o întârziere a pro­ce­su­lui, iar pen­tru a o accel­era, man­agerul a alo­cat resurse din­tr-un alt pro­ces. Drept rezul­tat, termenele lim­ită sunt ratate, iar proiec­tul în ansam­blul său eșuează.

Eveni­men­tul care declanșează lanțul se numește iniți­a­tor. Eveni­men­tul care preia” se numește recep­tor. Efec­tul rezul­tat din lanțul de eveni­mente se numește multicast.


Lanțurile de eveni­mente cauzează mai multe întârzieri decât eveni­mentele inde­pen­dente. Mai jos este un exem­plu al unui ast­fel de impact asupra a trei pro­cese din­tr-un proiect, fiecare având o prob­a­bil­i­tate de 50% de repornire și durând 5 zile. Anal­iza a fost real­iza­tă folosind meto­da Monte Carlo.

Vizualizare și Analiză

Vizualizarea relați­ilor între eveni­mente poate fi real­iza­tă folosind dia­grame Gantt. Iată reg­ulile pen­tru crearea lor:
  1. Ară­tați eveni­mentele ca săgeți cu nume etichetate.
  2. Afișați eveni­mentele neg­a­tive cu săgeți în jos și eveni­mentele poz­i­tive cu săgeți în sus.
  3. Conec­tați eveni­mentele din lanț cu linii.
  4. Un eveni­ment ini­tia­tor cu mai multe linii către eveni­mentele de prim­ire este con­sid­er­at multicast.
  5. Ară­tați eveni­mentele glob­ale care afectează toate pro­ce­se­le în afara dia­gramei Gantt. Indi­cați amenințările dea­supra dia­gramei și opor­tu­nitățile dedesubt.

Sim­u­la­rea Monte Car­lo pen­tru Anal­iza Riscurilor

Odată ce riscurile, lanțurile de eveni­mente și stările lor de pro­ces aso­ci­ate sunt iden­ti­fi­cate, uti­liza­ți meto­da Monte Car­lo pen­tru a deter­mi­na impactul glob­al al evenimentelor.

Chiar și atun­ci când toate riscurile sunt iden­ti­fi­cate, incer­ti­tu­dinile legate de cos­tul și dura­ta proiec­tu­lui există întot­deau­na. Pen­tru a le con­sid­era, cal­cu­lați dis­tribuți­ile sta­tis­tice ale tim­pu­lui de început, duratei și cos­tu­lui proiec­tu­lui. Nu folosiți ace­leași cauze pe care le-ați atribuit eveni­mentelor pen­tru a evi­ta supra­puner­ile riscurilor.

Urmați acești pași pen­tru o anal­iză corec­tă a Monte Carlo:
  1. Cal­cu­lați momentele de apariție a riscurilor pe baza dis­tribuției sta­tis­tice pen­tru fiecare stare.
  2. Ver­i­fi­cați dacă eveni­mentele ini­tia­toare vor apărea cu prob­a­bil­i­tatea dată.
  3. Deter­mi­nați dacă tre­buie să actu­al­iza­ți prob­a­bil­itățile eveni­mentelor de prim­ire pen­tru acest experiment.
  4. Ver­i­fi­cați dacă eveni­mentele de prim­ire au avut loc cu prob­a­bil­i­tatea dată.
  5. Anal­iza­ți fiecare pro­ces atât în starea inițială cât și în cea excitată.
  6. Dacă un eveni­ment deter­mină anu­larea pro­ce­su­lui, marcați‑l ca atare și luați în con­sid­er­are noi cos­turi și timp în plan­ul proiectului.
  7. Dacă un eveni­ment deter­mină un alt eveni­ment — inter­venția man­ageru­lui ca o acți­une de aten­uare — ajus­tați pro­gra­mul proiec­tu­lui în consecință.
  8. Con­sid­er­ați impactul cumu­la­tiv al eveni­mentelor asupra cos­tu­lui și duratei proiec­tu­lui împre­ună cu fluc­tu­ați­ile de durată și cost.
Rezul­tat­ul vă va oferi prob­a­bil­i­tatea final­izării cu suc­ces a proiec­tu­lui și prob­a­bil­i­tatea de finalizare a pro­ce­selor individuale.

Iden­ti­fi­carea Lanțurilor Crit­ice de Eveni­mente și Cos­tul Evenimentului

Eveni­mentele sau lanțurile de eveni­mente cu cea mai mare prob­a­bil­i­tate de a afec­ta pro­ce­se­le se numesc crit­ice. Iden­ti­fi­cați-le în tim­pul anal­izei de sen­si­bil­i­tate exam­inând core­lați­ile din­tre para­metrii cheie ai proiec­tu­lui, pre­cum cos­tul și dura­ta, și lanțurile de evenimente.

Uti­liza­ți o tabelă de sen­si­bil­i­tate pen­tru a urmări eveni­mentele sau lanțurile critice.

Con­cluzie

Fac­torii moti­vațion­ali au un impact mai mare asupra para­metrilor cheie ai pro­ce­su­lui decât riscurile. Metodolo­gia Lanțu­lui de Eveni­mente ajută la depășirea per­cepției selec­tive, prejudecăților man­age­ri­ale față de infor­mați­ile care se alini­ază cu prin­cipi­ile lor, supra­con­fi­denței și ero­r­ilor de planificare.

MLE con­sid­eră fac­torii tre­cuți cu ved­erea de alte tehni­ci de anal­iză a riscurilor: momentele de apariție a riscurilor, lanțurile de eveni­mente, întârzier­ile în apariția eveni­mentelor și măsurile de aten­uare. Pen­tru a sim­pli­fi­ca iden­ti­fi­carea eveni­mentelor și a lanțurilor lor, creați dia­grame și tabele ale stărilor procesului.

Metodolo­gia include anal­iza riscurilor și ajustările de pro­gram pe par­cur­sul proiectului.

esc
Distribuie
или
Worksection Next
Luni, pare că săptămâna este bine planificată. Până miercuri, o sarcină urgentă rupe întregul program. Până vineri, devine clar că termenul limită, care trebuia să fie săptămâna viitoare, este de fapt...
30 August 2026   •   6 min read
Worksection Next
Managerul întreabă despre proiect. Ce se face de obicei în astfel de cazuri? În primul rând, trebuie să verifici managerul de sarcini, apoi să-ți amintești că s-a discutat ceva în Slack și, apoi, să verifici...
19 August 2026   •   9 min read
Worksection Next
Agențiile creative lucrează în propriul lor ritm cu termene și sarcini. Și pot pierde adesea din vedere obiectivul principal. Lansarea unei campanii publicitare la scară largă se poate opri brusc doar...
9 August 2026   •   14 min read
Începeți acum
Vă rugăm să introduceți adresa dvs. de e-mail reală 🙂